Lupta pentru întreținerea corespunzătoare a drumurilor și un spirit crescând de schimbare Noiembrie 2018 a fost o lună în care atenția în Rasova s-a mutat asupra infrastructurii locale, în special asupra întreținerii drumurilor. Odată cu venirea iernii, drumurile din Rasova aveau nevoie urgentă de reparații, iar comunitatea a început să simtă consecințele anilor de neglijență. Infrastructura inadecvată a afectat viața de zi cu zi, de la siguranța copiilor care merg la școală până la capacitatea fermierilor de a-și transporta bunurile. La începutul lunii noiembrie, am decis să aduc această problemă direct în atenția administrației locale. Am depus o cerere oficială pentru reparații urgente ale drumurilor, subliniind faptul că starea proastă a acestora nu era doar o neplăcere, ci și un pericol pentru siguranță. În cadrul unei ședințe a consiliului local, am evidențiat riscurile la care erau expuși locuitorii, în special în situații de urgență, când ambulanțele și serviciile de pompieri întârziau din cauza drumurilor impracticabile. A fost un proces frustrant, deoarece primarul a respins urgența situației și a pasat responsabilitatea altor organisme guvernamentale. În ciuda acestei rezistențe, am reușit să obțin sprijinul unor membri ai consiliului care au recunoscut gravitatea problemei. Împreună, am colectat mărturii de la locuitorii afectați de starea proastă a drumurilor, inclusiv fermieri ale căror produse au fost deteriorate în timpul transportului. Aceste mărturii au fost puternice în evidențierea impactului real, zilnic, al neglijenței administrației. Problema întreținerii drumurilor a devenit un punct de tensiune între administrația locală și locuitori. M-am trezit adesea în postura de a media între cetățenii furioși și consiliul local indiferent. Până la sfârșitul lunii noiembrie, deși nu au existat acțiuni concrete din partea administrației, eforturile noastre au adus cel puțin subiectul în prim-plan, asigurându-se că nu mai putea fi ignorat. Dar noiembrie 2018 nu a fost doar despre drumuri; a fost o lună marcată de o schimbare mai mare în aer. După protestele violente din 10 august, întreaga țară părea să fie la un pas de schimbare. Era o atmosferă electrizantă, un sentiment de rezistență și speranță care se răspândea mult dincolo de străzile Bucureștiului. Părea că o altă revoluție era pe cale să înceapă. Oamenii se săturaseră de corupție și de influența persistentă a vechilor rețele comuniste. Tinerii, în special, și-au găsit o voce în această perioadă. Noi mișcări politice, cum ar fi USR (Uniunea Salvați România), au început să se formeze, captând aspirațiile unei generații mai tinere care dorea o ruptură de trecut. A fost o perioadă inspiratoare, iar mulți dintre noi credeam că suntem la începutul unei noi ere – una în care transparența și responsabilitatea vor deveni în sfârșit o realitate, iar cei care au oprimat mult timp comunități precum a noastră vor fi în sfârșit trași la răspundere. Acest sentiment de trezire colectivă a revitalizat eforturile noastre la nivel local. Nu mai era vorba doar despre repararea drumurilor sau abordarea infrastructurii; era vorba despre a face parte dintr-o mișcare națională pentru schimbare. Sprijinul pe care l-am primit de la vecinii și ceilalți locuitori a fost întărit de această speranță și a făcut ca fiecare pas al luptei să merite efortul. Reflectând la noiembrie 2018, a fost o lună în care provocările de a susține infrastructura de bază au fost evidente. Dar a fost și o perioadă plină de speranță, rezistență și unitate – o lună care ne-a reamintit că nu suntem singuri în lupta noastră. Lupta a fost dificilă, dar a subliniat importanța de a vorbi pentru nevoile comunității, chiar și atunci când ne confruntăm cu indiferența celor aflați la putere. Eram parte din ceva mai mare decât noi înșine, iar această cunoaștere ne-a menținut motivați să mergem mai departe.